miercuri, 27 februarie 2013

Ubernuts - branding perfect

Zilele trecute am primit de la o buna prietena niste produse nou lansate de compania la care lucreaza (Pangram - Pastele Monte Banato), din categoria snackurilor naturale, daca le pot numi asa.
Inainte sa primesc produsele am vazut logoul acestor produse pe cartea ei de vizita, iar designul mi-a atras instant atentia.
La plecare mi-a dat si cateva pungulite cu popcorn, stafide si migdale ale caror ambalaje sunt radical diferite de cele ale produselor competitoare.
Imediat am intrebat-o cu ce agentia s-a creat conceptul si cu incantare am aflat ce e vorba de Brandient (putem sa jur ca ei sunt). Au ales bine, le-a iesit bine. Pentru cine nu stie ce este Brandient - este agentia Anetei Bogdan, dupa parerea mea cea mai productiva minte din marketingul romanesc, cea care a gandit conceptul anilor '90 de la Connex, cel cu "Viitorul suna bine".
E foarte probabil ca atunci cand va ganditi la o marca romaneasca de succes, de dupa '89, sa fie ceva gandit de ea si echipa ei (Domo, rebranding CEC, QFort, Emag etc). Va puteti delecta cu studii de caz aici.

Ma jos cateva poze preluate de pe siteul Brandient iar ultima poza este facuta de mine cu produsele primite.









Din cate am inteles produsele se gasesc deocamdata la Cora.

marți, 26 februarie 2013

Surprize placute in comert

Am decis sa incep o noua rubrica a blogului Fata Norocoasa, care va contine postari cu un grad mare de subiectivism :) strans legate de produse pe care mi le cumpar si care imi aduc mici bucurii. Stiu ca pot si vor fi apreciate ca fiind repezentative pentru latura superficiala a personalitatii mele, dar poate vor rezona cu cei care imi citesc blogul si au descoperit ca au si ei aceasta latura :).

Asadar cele doua suprize placute din ultima perioada sunt:

Ambalajul laptelui 365 de la Mega Image care are o sectiune transparenta impartita in 3 prin care poti vedea exact cat lapte mai este in cutie. In plus mai are si cateva iconite din care iti poti da seama cate pahare poti umple cu laptele ramas. Stiu ca asta e asa cam "americanesc" dar totusi util :). Cei de la Mega Image au foarte multe produse bune in cadrul marcilor proprii.



Micul cadou oferit in cutia de ceai antistres de la Alevia - o jumatate de creion... hai sa fim buni si sa-l numim chiar un creion :). Cadoul nu era mentionat nicaieri, nici pe ambalaj, nici la raft deci chiar a fost o surpriza. Sotul meu a zis ca am luat-o putin razna ca ma bucur de la jumatate de creion insa ideea mi s-a parut chiar de apreciat. Probabil sunt cuprinsa in publicul tinta la care s-au gandit cei care au conceput marketing-ul acestui produs.
Pe langa asta, desi nu stiam marca, am ales produsul pentru ca mi-a placut mult designul ambalajului, asa mai simplist/sofisticat, intr-o categorie in care ambalajele cam lasa de dorit - uitati-va intr-un Plafar sau intr-o farmacie oarecare si o sa-mi dati dreptate.
Se vede ca brandingul lor e putin mai mult gandit... Sloganul lor e "strop de bine", ambalajele arata frumos, sunt de calitate si se si gandesc cum sa aduca o bucurie celui care cumpara produsul. De la mine au un 9,50 cu plus. Inca 50 de sutimi le lipsesc din cauza ca nu i-am vazut nicaieri promovati si sunt genul care chiar citeste pliantele de promovare ale farmaciilor si magazinelor unde s-ar putea gasi.

luni, 25 februarie 2013

Lounge 18 - alegere buna de restaurant pentru pranz

Saptamana trecuta am avut placerea de a lua pranzul cu unul dintre cei mai dragi clienti mie, la restaurantul Lounge 18, cel mai de sus local din Bucuresti. Lounge 18, dupa cum ii spune si numele, se afla la etajul 18 al unuia dintre turnurile Millenium Towers din Piata Presei (fosta Scanteii) din Bucuresti.

Verificasem pagina lor de web si ma asteptam ca meniul sa fie a la carte, insa era bufet suedez contra sumei de 25 de lei, cu o bautura inclusa. Initial am fost putin reticenta gandindu-ma ca probabil de 25 de lei nu prea vom avea ce alege dar mare mi-a fost supriza sa vad ca au 2 feluri de ciorba (o supa si o ciorba), mai multe feluri de salata si legume separat si si vreo 5 feluri de fel principal. Eu am mancat o supa crema de cartofi cu somon, pe care trebuie neaparat sa incerc s-o fac pentru ca mi-a placut foarte mult si apoi am gustat din toate - inclusiv rechin cu un sos de legume.
De notat este faptul ca bautura putea fi un pahar de vin, demn de apreciat. Noi am ales un vin slab rose, nu mai tin minte de cine era produs dar oricum foarte bun si acela.

Acest bufet e deschis in fiecare zi a saptamanii de lucru de la 12:00 la 16:00 si daca as lucra mai aproape cu siguranta m-as duce des sa mananc acolo. Oricum vreau sa testez restaurantul si in conditii obisnuite, eventual intr-o seara de primavara pe la apus, banuiesc ca privelistea trebuie sa fie spectaculoasa.
Prima poza de mai jos e preluata de pe metropotam.ro iar urmatoarele sunt facute de mine cu telefonul.







duminică, 24 februarie 2013

Toata lumea creste mare :)

Intamplator am dat pentru un articol care prezenta piesele finaliste anul aceasta la Eurovision, sau cele din semifinala nationala, oricum nu are importanta, eu doream sa va povestesc despre o surpriza simpatica legata de una dintre melodii.
Il mai tineti minte pe baietelul acela simpatic care canta melodia "Dana, colega mea"? Cu siguranta intrega mea generatie il stie :)



Pustiul acesta, Florin Ristei, este acum un tinerel chipes, cu o voce buna, plin de energie si are una dintre cele mai bune piese dintre cele propuse pentru Eurovision, FreeStay - Criminal Mind. Daca ar fi sa acord un vot, catre el ar merge. Mi se pare genul de melodie care merge bine la Radio Guerrilla, as asculta-o cu placere dimineata.
L-am cautat si pe youtube si am dat peste o inregistrare veche cu el in care interpreteaza "Always" a lui Bon Jovi la o emisiune de pe PrimaTv. Si era si tare haios, asa pustan :).



Mai jos el atunci (prin 2000) si acum si piesa cantata pentru Eurovision.





Si da... nu stiu clar care este motivul pentru care sunt interesata de Eurovision, stiu ca e mai "old-school", dar in fiecare an traiesc cu emotie concursul. Anul asta sigur este de vazut, fiind organizat de suedezi.

miercuri, 6 februarie 2013

Bucuresti - Problema generala a firmelor care fac livrare de mancare

M-am hotarat sa scriu un articol scurt, inca sub impresia momentului, mai exact sub impresia creata de cea mai recenta comanda de mancare de pranz plasata de mine si colegii mei.
Nu cred ca exista bucurestean care sa nu fi trait vreo experienta negativa legata de firmele care fac livre de mancare in acest oras. Pot enumera cateva dintre ele:
- intarzieri nejustificate
- produse lipsa
- produse reci si uneori naclaite (ca si cum ar fi fost pregatite cu o zi inainte)
- gramaje mult mai mici decat cele declarate
- simplu: mancare nasoala
- aceeasi ciorba (de legume) in combinatie cu diverse adaugiri, denumita mai apoi ciorba de fasole, ciorba taraneasca, ciorba de perisoare etc
- produse introduse aiurea pe nota de plata

ETC.

Noi cel mai des ne-am confruntat cu problema numarul unu si cu problema numarul cinci. Ambele extrem de ingrijoratoare. De cele mai multe ori, pentru prestatorii acestor servicii aceste doua probleme nici macar nu sunt considerate probleme, fiind incadrate in categoria chestiunilor relative, discutabile...
S-a intamplat totusi odata sa primim un platou cu prajituri ca scuza la intarzierea livrarii, demn de apreciat, dar cam atat. In rest nimic, nimic, doar scuze robotice (nici macar acelea in unele cazuri), nici vorba de un discount pentru o comanda viitoare, produse aditionale ca sa ne mai treaca supararea sau alte mici atentii care totusi te mai imbuneaza.

Toata polologhia de mai sus a fost determinata de picatura care a umplut paharul, ca sa zic asa, turnata de cei de la Tratoria Il Calcio Amzei de la care am facut azi o comanda de pizza si niste salate.
Ni s-a comunicat un termen de livrare de 50 de minute, am sunat dupa 80 de minute iar operatoarea (de altfel serviabila, dar robotic serviabila) ne-a spus ca mancarea este pe drum "mai dureaza 5 minute", iar comanda a ajuns efectiv dupa cam 100 de minute. Cred ca nu mai am ce sa comentez, ma si enerveaza sa fiu "reclamagioaica", dar treaba asta este atat de raspandita la firmele de livrare din Bucuresti ca ma gandesc serios sa pornesc pe Facebook un grup al celor care au o nemultumire vizavi de acest subiect :D.

Si din pacate pizza a ajuns rece si cam necoapta, dupa ce am incalzit-o in microunde s-a pleostit complet, blatul fiind si subtire si dupa cum ziceam cam necopt, deci a trebuit sa ma multumesc cu un pranz ratat si cu o eliberare sufleteasca si oarecum gastronomica pe blog.
Intrebarea mea este daca este o problema a Bucurestiului, cum sunt multe altele doar aici (sau sa zicem in sudul tarii) sau asa se intampla si in alte orase?


PS: Nu ma intelegeti gresit, iubesc Bucurestiul si nu vreau sa ma mut altundeva :)