Nici nu știu exact cu ce să încep... E primul an în care vin într-o vacanță de ski aici, am mai avut odată un sejur de ski la Bansko, dar mi se pare că experiența este mai frumoasă în Austria și asta datorită mai multor lucruri pe care o să le descriu mai jos.
Prietenii mei de la Cluj (dragii mei foști colegi de liceu) și-au creat oarecum o tradiție în a-și face un sejur la ski în fiecare ianuarie și în sfârșit anul ăsta mi s-a arătat și mie să merg cu ei. Inițial nici măcar nu mi-a fost clar unde mergem exact; până cu câteva zile înainte să plecăm aveam impresia ca noi mergem la Solden (tot Austria) pentru că aia fusese prima ofertă, noroc că am întrebat și m-am dumirit.
Zona în care suntem se numește Zillertal (valea râului Ziller), regiunea Tyrol și dacă ar fi s-o descriu prin analogie cu ceva ce cunoaștem deja, aș putea spune că e ca un fel de Valea Prahovei – asta din punct de vedere al organizării spațiale. Adică un șir lung de stațiuni montane, așezate pe o parte și pe cealaltă a văii și a șoselei. Și asemănările se cam opresc aici. De la Cluj sunt aproximativ 1200 de km de condus, destul de multicel, noi i-am parcurs în 12 ore, lejer, cu opriri regulate și cu viteză de croazieră. Ne-am împărțit în mașini ca să scoatem un preț bun pe trasport, iar de cazat, ne-am rezervat niște apartamente de două stele, foarte confortabile, nimic simandicos, dar curate și confortabile, cu bucătărie proprie, perfect utilată. Cine a mai fost prin Austria înțelege despre ce vorbesc, e genul ală de cazare cu preț modic, unde îți gătești tu, nu are recepție, e ca și cum ai fi la cineva acasă. Pentru 7 nopți am plătit 150 Euro, acceptabil zic eu, dar la banii ăștia trebuie adunați și cei de mâncare.
Pentru cei pasionați de sporturile de iarnă zona e paradis, iar dacă nu ești așa când ajungi, cu siguranță vei fi după ce pleci de aici. Toată zona Zillertal e împânzită de zone de ski și prin zone înțeleg centre cu câteva zeci sau sute de km de pârtie interconectați, pârtii cu toate gradele de dificultate. Din punct de vedere logistic lucrurile stau cam asa: (și să vedeți cât de simplu poate să fie, că te unge pe suflet) Cumperi fie din țară (prin agenție), fie pe net, fie direct de aici un skipass pe câte zile vrei (minumum 2) care se prezintă sub forma unui card magnetic cu un cod unic pe care îl scanezi când urci în telecabină, telescaun sau teleski. Pentru ÎNTREAGA zonă este același skipass, indiferent de localitatea în care alegi să skiezi sau instalația de tracțiune pe care vrei să urci. Tot skipassul astă îți dă acces gratis la trasportul către pârtii, cu autobuzele speciale sau cu trenul, sistem perfect pus la punct, fără întârzieri sau aglomerări enervante. Cam în oricare punct de pe vale te vei caza, undeva în apropiere este o gară sau o stație la care să ajungi ușor. În cele 4 zile în care am skiat, în zone (localități) diferite nu am stat nicăieri la coadă și nu exagerez deloc. Mi s-a părut incredibil cât de uns poate să funcționeze totul. Toate zonele de repaus de pe pârtie au wi-fi gratis, băi curate, restaurante și cafenele și terase panoramice (cele mai multe dintre ele) de ti-e mai mare dragul să pierzi ziua întreagă pe acolo. Ce m-a impresionat teribil au fost două lucruri pe care le și exemplific mai jos cu poze. Unu: la baza tuturor zonelor de ski o să gesești o tablie magnetică unde sunt accesibile surubelnițe de toate felurile ca să-ti ajustezi legăturile pe skiuri. Cool, ah? Doi: la unul dintre restaurantele de pe pârtie în sfârșit cineva înțelesese frustrarea tipic feminină de a aștepta la coada la toaletă (nu am văzut asta vreodată să se întâmple la bărbați) așa că au prevăzut două spații pentru femei și unul pentru bărbați (evident cu mai multe toatele în interiorul fiecărui spațiu).
Codul de pe skipass îți dă acces la un site unde ți se înregistrează traseul din fiecare zi, pe unde te-ai dat, viteza medie, dacă ai fost mai performant sau nu decât alții etc. Un fel de Facebook al zonei :).
Peisajele sunt spectaculoase, las pozele să fie sursă de dor de ducă și e perfect să ai norocul să prinzi zile cu soare și nu cu ceață. Dacă nu ninge, poate să fie destul de frustrant să skiezi doar pe zăpadă artificială dar tocmai ce a nins aici de două zile asă că putem fi mulțumiți.
În rest, Fugen are un SPA termal măricel, cu mai multe piscine de temperaturi diferite, două topogane simpatice și o zonă în care poți să ieși afară în apă caldă, chiar dacă sunt zile de iarnă. De acolo nu am poze, dar pentru cine e în zonă, merită să facă măcar o vizită. A, și ce am uitat să mai povestesc, ziua de ski ține cam de la 8 (pentru cine se trezește) până la 16, când se opresc instalațiile. După asta, oricine se poate opri la un Apres Ski, denumire generică pentru barurile și cafenelele de la baza pârtiilor unde skiorii se opresc, beau ceva, unii mai și dansează, muzica bubuie, oricum atmosfera e super faină. Asta până pe la 19, apoi nu știu ce se întâmplă, noi stăm împreună la povești (a se citi beute) sau mai mergem să ne plimbăm hai hui.
O să povestesc cu altă ocazie despre ski și experiența mea sportivă de aici, mai ales că sunt multe de spus despre acest sport sănătos dar destul de scumpicel. Până atunci, recomand din tot sufletul zona asta pentru vacanță și relaxare.
Ce misto e si ce bine ca ai scris despre asta!oare eu cand o sa mi permit?deja mi am promis sa fac asta de mai multi ani si m am gandit sa o fac impreuna cu voi.la fel si o vizita in canada.oare cand?
RăspundețiȘtergere