marți, 30 decembrie 2014

Recomandarile zilei, pentru trecerea dintre ani

Dupa scurta vacanta de Craciun de la Turda, am ajuns aseara la Bucuresti unde am gasit troiene de zapada si o neobisnuita liniste. Cred ca linistea e datorata tot zapezii care mai atenueaza din sunetele tipice ale orasului si poate si faptului ca multi bucuresteni sunt plecati in perioada asta. Includ si doua poze, privelistea de la balconul nostru, peisaj care nu poate decat sa ma bucure.


De fapt dorisem sa scriu aceasta postare ca sa va recomand un film si o sceneta potrivite cu aceasta perioada si cu toata zapada care a cazut - Visul unei nopti de iarna si Noi seara nu mancam.
Cred ca Visul unei nopti de iarna poate fi incadrat la categoria pieselor de teatru TV, fiind filmat doar in interior si cu doar cateva schimbari de decor, dar nu asta conteaza. Este vorba despre o poveste de iubire, redata cu umor, despre snobism si simtul realitatii si despre arta de a trai frumos. E un clasic, filmat alb-negru, cu Florin Piersic si Rodica Mandache. Piersic a fost intr-adevar un barbat foarte chipes si este un actor talentat, iar Rodica Mandache este in acest rol o dulceata de fata, rol care de altfel a si facut-o cunoscuta si apreciata de publicul larg. Toata povestea se petrece chiar in noaptea de revelion, intr-o atmosfera idilica, de buna stare si de savoir-vivre.


A doua sceneta pe care v-o recomand, Noi seara nu mancam, este o sceneta umoristica, de prin anii 70, care te va face sa razi cu gura pana la urechi, bineinteles daca iti place de Tamara Buciuceanu. Actiunea se petrece tot in cadrul sabatorilor de iarna, nu e clar exact cand, dar sunt sigura ca veti regasi o similaritate intre personajul principal si unele persoane cunoscute voua.


La Multi Ani 2015!

luni, 23 iunie 2014

Ce am invatat despre viata pana la 30 de ani

Cam in jumatate de an o sa ating nemaipomenita si rotunda varsta de 30 de ani. Asadar m-am gandit sa va impartasesc niste concluzii la care am ajuns in urma experientei mele de viata de pana acum si despre care cred ca m-ar fi ajutat si in trecut, daca as fi crezut in ele si daca le-as fi luat in considerare.

Nu sunt artista si nu am talente artistice

Sunt fascinata de lumea artistilor, de toata boemia care ii inconjoara, discutiile filosofice, curajul non-conformismului si de cand ma stiu mi-am dorit sa fiu o particica din toate acestea. Ei bine, din pacate nu sunt si nici nu cred ca o sa fiu vreodata. Nu am nici un talent care sa imi scoata imaginatia in evidenta sau sa lase lumea cu gura cascata (sau macar vreun grup mai mic)… In schimb mi se intampla de multe ori sa imi dau seama ca apreciez regulile, ca imi plac lucrurile organizate, ca imi place sa stiu la ce sa ma astept de la oameni. Niciodata n-am fost aia mai interesanta dintr-un grup de artisti, sau ma rog, stiti la ce ma refer, genul acela de oameni boemi, in schimb mi s-a intamplat de multe ori sa fiu apreciata in grupuri de oameni mai conformisti, mai “asezati”. Si mi-a placut. E important asadar sa te accepti asa cum esti si nu sa-ti doresti sa fii altfel, si poate asa ajungi sa-ti si iubesti propria persoana.

E important sa-ti cauti fericirea chiar daca sunt multi in jurul tau care nu o au

Cred ca e gresit sa te lasi descurajat de cei care spun ca fericirea nu exista si iti rad in fata cand le spui ca tu o cauti. Sunt atat de multi care se complac in context defavorabile, in relatii nefericite, in joburi stresante si prost platite si apoi incearca sa te descurajeze cand vrei sa schimbi ceva in jurul tau. Sunt constienta ca momentele cu adevarat fericite sunt putine si dureaza de obicei putin, insa asta nu inseama ca nu trebuie sa le cautam. E pacat insa sa-i ranim pe unii oameni dragi noua pentru acest scop, si din pacate am facut si eu asta, insa niciodata nu ii vei putea multumi pe toti si atunci nu ai alta alegere decat sa faci compromisuri sau chiar sacrificii.

Nu sunt o victima a relatiilor mele, voi fi o victima doar daca imi doresc asta

Cand eram mai frageda imi asumam cu destul de multa usurinta rolul de printesa ranita din diverse motive – “vai, nu m-a sunat timp de doua zile, vai, sta tot timpul la televizor, vai, iar mi-a cumparat un cadou aiurea, desi ii spusesem ca imi doresc …”. Stiu fetele despre ce vorbesc… boticul pe care il facem cand lucrurile nu se intampla asa cum ne-ar placea noua si chiar mai rau, diverse frustrari care nasc monstrii in mintile noastre si care pana la urma strica relatii. Asadar am intocmit o lista de lucruri pe care i le-as comunica Cristinutei aia de 20 de ani si pe care ar fi obligatoriu sa le respecte:

- Vrei ceva, spune; nu-ti convine ceva, spune, explica, rezolva;
- Supararile inexplicabile nu rezolva lucruri
- Detii controlul total asupra propriei bune-dispozitii atat timp cat iti doresti asta
- Negativismul naste negativism si invers
- Incurajarile si laudele fac minuni; criticile pot distruge iremediabil
- Vorbesti calm si fara sensuri ascunse = totul se remediaza


O relatie stabila cu o persoana pe care o iubesti te face sa nu mai dai doi bani pe distractii si iubiri pasagere

Efectiv nu-i cred pe cei care zic, “mi-e nu-mi trebuie asa ceva, inca nu e timpul”, referindu-se la relatii pe termen lung sau la angajamente fata de partener sau partenera. Pana la 30 de ani am avut ocazia sa cunosc multi oameni, sa am mai multi prieteni, am fost chiar si casatorita insa nimic nu se compara cu beneficiile si linistea sufleteasca pe care le ai atunci cand iubesti si te simti iubit. Si ma simt datoare sa subliniez ca nu ar trebui sa facem greseala si sa consideram iubirea egala cu mariajul. Pot fi si impreuna, dar si separat. Si cred ca stiu despre ce vorbesc si cand ma refer la mariaj si cand ma refer la relatii pasagere. Am vazut atatea cazuri in jur, de baieti mai ales, care zic ca ei vor sa se distreze, ca nu vor o relatie ca nu stiu ce… Hai sa fim seriosi… Sper ca macar odata fiecare om de pe planeta asta sa fii fost tinut in brate in pat, seara inainte de culcare, de catre persoana pe care o iubeste. Am ajuns la convingerea ca cei care zic cuvintele mentionate la inceputul paragrafului de obicei mint sau efectiv nu sunt in stare sa ofere destula dragoste. Cred ca e ok sa recunosti “da, imi doresc mult o relatie frumoasa si vreau sa fac totul ca asta sa se intample”. Oamenii au devenit prea casual.

Nu da doi bani pe gura lumii

Pana acum am luat multe decizii care au contrariat si despre care s-a discutat mai mult decat mi-ar fi placut. Este vorba de decizii care ma afectau pe mine in proportie de 99% dar despre care mai toti au avut ceva de spus. Daca ar fi fost sa aplec urechea la ce se vorbea nu eram nici pe departe atat de multumita de mine ca acum. Singura problema a fost, si inca o mai am, ca totusi uneori lucrurile care se vorbesc ma fac sa plang, desi aproape nimeni nu-si da seama ca as fi afectata.

Familie, familie, familie

Din nou, a nu se confunda cu actul casatoriei. Daca esti intr-o relatie frumoasa fa astfel incat sa va simtiti ca o familie, fa-i cunostinta cu parintii tai, aproapiati-va cu totii, lucrati impreuna astfel incat sa maximizati toate beneficiile si lucrurile frumoase. Pe langa asta, mi-am dat seama ca familia si ma refer in special la parinti, frati si bunici vor fi singurii, dar chiar singurii care indiferent cate "rele" am face ne vor lua in brate si ne vor ierta. Si ce bine e de sarbatori cand ne intalnim si suntem multi si vorbim politica :)...

Voi, cei mai tineri sau cei mai in varsta, ce v-ati comunica daca v-ati putea intoarce in timp?

joi, 30 ianuarie 2014

De data asta despre RDS

Acum vreo doua zile imi plateam factura online la RCS/RDS (cum le place lor sa zica) si cu mare surprindere observ ca au lansat un abonament de net cu viteza de 1 giga pe secunda. A fost un moment din acela "ai sa ma bata sfantu'" si nu mi-s foarte dese momentele astea. Ca idee, cred ca majoritatea dintre noi au acasa abonamente de 100 mega pe secunda, asta insemnand ca luam o melodie mp3 in mai putin de o secunda si un film baban cam in 15 minute (bineinteles, ma refer ca luam legal, cu plata :D). La un abonament de 100 de mega nu cred totusi sa depasim vreodata 15 mega pe secunda, in mod real. Asta inseama ca la unul de 1000 de mega pe secunda am avea o viteza reala de vreo 150 de mega pe secunda!!!! Adica cateva secunde sa iei un film blu ray!!! Cred ca acest super abonament isi gaseste baza doar in faptul ca la noi se downloadeaza in draci, cum suntem cu totii obisnuiti, fiindu-ne cred, imposibil sa renuntam vreodata la tipul asta de relatie cu internetul. Un prieten apropiat care locuieste in Germania (da Lucky, tu - apropo de Lucky, el e stelist, sa se stie) mi-a zis ca acolo nu ai cum sa iei de pe torente pentru ca dupa cateva secunde de download efectiv se intrerupe. Nu cred ca o sa ne mai ia mult sa depasim Coreea de Sud la viteza de net si atunci chiar o sa fim cei mai grozavi de pe planeta la ceva :D.
Nu ma pot abtine sa nu-l citez pe un tip Valentin Popoviciu, de la RDS, care zice asa: "Cu aceasta oferta vrem sa pregatim utilizatorii pentru viitor. Informatia ajunge in dispozitivele utilizatorilor de pana la 10 ori mai rapid decat pana acum, iar internautii au practic acces, in acest moment, la viteze ce le vor asigura nevoile actuale si viitoare de comunicare. Cu noile Fiberlink 500 si Fiberlink 1000, ce permit acces la viteze de download de pana la 500 Mbps, respectiv pana la 1000 Mbps, abonatii Digi se conecteaza astazi la viteza viitorului!",
Tin sa subliniez: ce le vor asigura nevoile actuale si viitoare de comunicare - adica, in traducere libera: nu are importanta ca deja siturile se incarca instant, ca deja poti lua orice de pe net extrem de rapid... acum la download e liber nenica :D:D:D
Bineinteles, imi dau si eu seama ca perspectiva mea e cea a unui utilizator casnic, deci poate pentru firme sau alte organizatii o viteza de 10 ori mai mare decat in mod obisnuit chiar conteaza, insa de aia e blog, sa scriu despre ce ma afecteaza pe mine :). A, si costa 59 de lei pe luna... sa se zgarie pe ochi cei care stau in strainatate.

Si inca o chestie tot legata de RCS, care e chiar ok, isi mai spala si ei pacatele dupa cat m-au enervat in ultimele luni (cel putin pe bani putini). Pentru cei care au tableta sau telefon mobil si abonament de cablu exista o aplicatie ce poate fi instalata pe dispozitiv prin care poti sa vezi live mai multe dintre canalale lor sau emisiuni inregistrate (inclusiv documentare). Se activeaza din cont (pe care ti-l creezi pe site cu datele de pe factura) si apoi trebuie sa instalezi aplicatia.

Concluzia serii: Mai nou internetul e frate cu romanul :D

joi, 23 ianuarie 2014

Cum mi-am petrecut vacanța de iarnă

Suntem de câteva zile în Austria, la Fügen, într-o foarte faină vacanță de ski și sunt așa de plăcut impresionată de mai multe lucruri încât cred că merită să le împărtășesc și cu alții.
Nici nu știu exact cu ce să încep... E primul an în care vin într-o vacanță de ski aici, am mai avut odată un sejur de ski la Bansko, dar mi se pare că experiența este mai frumoasă în Austria și asta datorită mai multor lucruri pe care o să le descriu mai jos.
Prietenii mei de la Cluj (dragii mei foști colegi de liceu) și-au creat oarecum o tradiție în a-și face un sejur la ski în fiecare ianuarie și în sfârșit anul ăsta mi s-a arătat și mie să merg cu ei. Inițial nici măcar nu mi-a fost clar unde mergem exact; până cu câteva zile înainte să plecăm aveam impresia ca noi mergem la Solden (tot Austria) pentru că aia fusese prima ofertă, noroc că am întrebat și m-am dumirit.
Zona în care suntem se numește Zillertal (valea râului Ziller), regiunea Tyrol și dacă ar fi s-o descriu prin analogie cu ceva ce cunoaștem deja, aș putea spune că e ca un fel de Valea Prahovei – asta din punct de vedere al organizării spațiale. Adică un șir lung de stațiuni montane, așezate pe o parte și pe cealaltă a văii și a șoselei. Și asemănările se cam opresc aici. De la Cluj sunt aproximativ 1200 de km de condus, destul de multicel, noi i-am parcurs în 12 ore, lejer, cu opriri regulate și cu viteză de croazieră. Ne-am împărțit în mașini ca să scoatem un preț bun pe trasport, iar de cazat, ne-am rezervat niște apartamente de două stele, foarte confortabile, nimic simandicos, dar curate și confortabile, cu bucătărie proprie, perfect utilată. Cine a mai fost prin Austria înțelege despre ce vorbesc, e genul ală de cazare cu preț modic, unde îți gătești tu, nu are recepție, e ca și cum ai fi la cineva acasă. Pentru 7 nopți am plătit 150 Euro, acceptabil zic eu, dar la banii ăștia trebuie adunați și cei de mâncare.
Pentru cei pasionați de sporturile de iarnă zona e paradis, iar dacă nu ești așa când ajungi, cu siguranță vei fi după ce pleci de aici. Toată zona Zillertal e împânzită de zone de ski și prin zone înțeleg centre cu câteva zeci sau sute de km de pârtie interconectați, pârtii cu toate gradele de dificultate. Din punct de vedere logistic lucrurile stau cam asa: (și să vedeți cât de simplu poate să fie, că te unge pe suflet) Cumperi fie din țară (prin agenție), fie pe net, fie direct de aici un skipass pe câte zile vrei (minumum 2) care se prezintă sub forma unui card magnetic cu un cod unic pe care îl scanezi când urci în telecabină, telescaun sau teleski. Pentru ÎNTREAGA zonă este același skipass, indiferent de localitatea în care alegi să skiezi sau instalația de tracțiune pe care vrei să urci. Tot skipassul astă îți dă acces gratis la trasportul către pârtii, cu autobuzele speciale sau cu trenul, sistem perfect pus la punct, fără întârzieri sau aglomerări enervante. Cam în oricare punct de pe vale te vei caza, undeva în apropiere este o gară sau o stație la care să ajungi ușor. În cele 4 zile în care am skiat, în zone (localități) diferite nu am stat nicăieri la coadă și nu exagerez deloc. Mi s-a părut incredibil cât de uns poate să funcționeze totul. Toate zonele de repaus de pe pârtie au wi-fi gratis, băi curate, restaurante și cafenele și terase panoramice (cele mai multe dintre ele) de ti-e mai mare dragul să pierzi ziua întreagă pe acolo. Ce m-a impresionat teribil au fost două lucruri pe care le și exemplific mai jos cu poze. Unu: la baza tuturor zonelor de ski o să gesești o tablie magnetică unde sunt accesibile surubelnițe de toate felurile ca să-ti ajustezi legăturile pe skiuri. Cool, ah? Doi: la unul dintre restaurantele de pe pârtie în sfârșit cineva înțelesese frustrarea tipic feminină de a aștepta la coada la toaletă (nu am văzut asta vreodată să se întâmple la bărbați) așa că au prevăzut două spații pentru femei și unul pentru bărbați (evident cu mai multe toatele în interiorul fiecărui spațiu).



Codul de pe skipass îți dă acces la un site unde ți se înregistrează traseul din fiecare zi, pe unde te-ai dat, viteza medie, dacă ai fost mai performant sau nu decât alții etc. Un fel de Facebook al zonei :).
Peisajele sunt spectaculoase, las pozele să fie sursă de dor de ducă și e perfect să ai norocul să prinzi zile cu soare și nu cu ceață. Dacă nu ninge, poate să fie destul de frustrant să skiezi doar pe zăpadă artificială dar tocmai ce a nins aici de două zile asă că putem fi mulțumiți.


În rest, Fugen are un SPA termal măricel, cu mai multe piscine de temperaturi diferite, două topogane simpatice și o zonă în care poți să ieși afară în apă caldă, chiar dacă sunt zile de iarnă. De acolo nu am poze, dar pentru cine e în zonă, merită să facă măcar o vizită. A, și ce am uitat să mai povestesc, ziua de ski ține cam de la 8 (pentru cine se trezește) până la 16, când se opresc instalațiile. După asta, oricine se poate opri la un Apres Ski, denumire generică pentru barurile și cafenelele de la baza pârtiilor unde skiorii se opresc, beau ceva, unii mai și dansează, muzica bubuie, oricum atmosfera e super faină. Asta până pe la 19, apoi nu știu ce se întâmplă, noi stăm împreună la povești (a se citi beute) sau mai mergem să ne plimbăm hai hui.
O să povestesc cu altă ocazie despre ski și experiența mea sportivă de aici, mai ales că sunt multe de spus despre acest sport sănătos dar destul de scumpicel. Până atunci, recomand din tot sufletul zona asta pentru vacanță și relaxare.