Cand devii prea mare pentru un client prea mic - varianta Emag

Mai stiti vremurile in care Emag-ul era de toata stima? Vremurile cand dadeai o comanda, ajungea la timp direct la destinatar si nu intampinai absolut nici o problema. Ce frumoase erau acele vremuri...
Ehe, dragii mosului, acele vremuri au trecut, Emag a crescut mare, iar noi clientii lor ne facem tot mai mici si insignifianti.
Nu prea are sens sa intru in detaliile intamplarilor prin care am trecut nu numai eu, ci si cativa (mai multi) dintre cunoscutii mei, insa voi puncta cateva probleme pe care le-am intampinat:

- comanda neprocesata de sistem (astepti mai multe zile si nu se intampla nimic la statusul comenzii)
- acces aproape imposibil la call center (incercari esuate de a intra in legatura cu un operator in zile consecutive)
- agenti de call center neinformati si lipsiti de orice initiativa (daca ai o problema care iese din scripturile lor habar n-au cum sa abordeze situatia)
- intarzierea comenzilor (pur si simplu curierul nu ajunge la termenul precizat in statusul comenzii)
- statusuri incorecte de comanda (scrie ca produsul a fost livrat desi nu a fost livrat, vorba americanilor "ever")

Oricum ce mai conteza un client in plus sau in minus cand esti asa de mare?

E si asta un pericol cand incepi sa te intizi mai mult decat ti-e plapuma, undeva vei incepe sa te diluezi. Emag s-a diluat in ceea ce priveste calitatea serviciilor si credeti-ma, am fost foarte ingaduitoare cu ei, pe termen chiar lung. Simt ca e momentul in care voi da ocazia si altor furnizori de genul Emag sa-mi arate ce pot, chiar daca voi plati un pic mai mult pentru niste servicii mai bune. Daca sunt baieti destepti, ca tot e la moda expresia asta, vor sti sa capitalizeze acest moment si sa-si creeze o plaja mai larga de clienti astfel incat in timp sa poata aduce preturile produselor lor la nivelul Emag. Ramane de vazut.

Oricum, in contextul asta, chiar azi am citit un raport preliminar al accidentului Air Asia care a dus la prabusirea unui avion de pasageri in 28 decembrie 2014. Stiti ce se intamplase? Pilotul incercase sa urce prea sus, prea repede si aeronava nu a rezistat. Nu degeaba s-a transmis vorba stramosilor nostri "Festina lente".

PS: Pentru cine nu are de-a face cu serviciile Emag, o scurta istorie vazuta prin ochii clientului: De cand ma stiu la calculator stiu si de Emag, care pe vremea cand eram eu in facultate vindea doar bunuri IT (calculatoare, componente etc). Toti stiam ca au cele mai bune preturi, ca te poti duce sa ridici produsele din showroom, deci practic sa le incerci, ca livrarea prin curier e ok si incet incet Emag-ul si-a creat o reputatie foarte buna. Incepusera sa devina maricei acum cativa ani cand au decis sa isi extinda gama de produse, dar nu intr-un mod dramatic. De vreun an incoace insa au tot felul de parteneriate cu diversi furnizori gen site in site (de exemplu Carturesti, Mega Image etc.), directia pe care cred eu ca o urmaresc fiind gen Amazon. Fie sa dezvolte ei pe termen lung, fie sa fie preluati de Amazon. Ei bine in acest ultim an asa de mult au crescut - produse multe, clienti multi, campanii nenumarate ca fiecare client in sine a devenit tot mai mic si neimportant.

Cele mai bune solutii rezulta din nevoi reale - Food Panda

Stiti cum se intampla ca sunt unii producatori de bunuri sau furnizori de servicii care incearca sa creeze o nevoie in mintea consumatorului ca mai apoi sa-i poata vinde acel ceva, desi consumatorul ar putea trai linistit in continuare fara respectivul bun sau serviciu. Deci niste inutilitati de care credem ca avem nevoie si pe care mai suntem si convinsi sa dam banii.

Am inceput cu asta tocmai ca sa justific articolul meu de azi, unde vreau sa laud un pic un serviciu care chiar mi se pare de folos, mai exact Food Panda.
Nu stiu in alte orase cum e, dar in ciuda aparentelor in Bucuresti avem o maaaare problema cu serviciile de catering si mai ales cu gasirea acelor restaurante care sa te poata servi rapid si gustos atunci cand comanzi la o adresa (fie la birou, acasa sau in alte locuri).
OK, una din problemele care se rezolva prin Food Panda este gasirea unui restaurant care sa livreaze la adresa la care vrei sa comanzi. Daca pana acum cautam pe google si de multe ori restaurantele afisate nu faceau livrari unde vroiam eu, Food Panda iti listeaza toate (sau cel putin multe) restaurante care fac livrare la respectiva adresa. Deci economisesti o gramada de timp si si mai important - energie (la mine exprimata prin enervare :D).
Dupa ce ai ales restaurantul, intri in meniu, direct pe Food Panda si comanzi. E user-friendly, simplu si gratis. Ce sa vrei mai mult?
Cum ar zice inteleptii, un pas spre viitor :).

Recomandarile zilei, pentru trecerea dintre ani

Dupa scurta vacanta de Craciun de la Turda, am ajuns aseara la Bucuresti unde am gasit troiene de zapada si o neobisnuita liniste. Cred ca linistea e datorata tot zapezii care mai atenueaza din sunetele tipice ale orasului si poate si faptului ca multi bucuresteni sunt plecati in perioada asta. Includ si doua poze, privelistea de la balconul nostru, peisaj care nu poate decat sa ma bucure.

De fapt dorisem sa scriu aceasta postare ca sa va recomand un film si o sceneta potrivite cu aceasta perioada si cu toata zapada care a cazut - Visul unei nopti de iarna si Noi seara nu mancam.
Cred ca Visul unei nopti de iarna poate fi incadrat la categoria pieselor de teatru TV, fiind filmat doar in interior si cu doar cateva schimbari de decor, dar nu asta conteaza. Este vorba despre o poveste de iubire, redata cu umor, despre snobism si simtul realitatii si despre arta de a trai frumos. E un clasic, filmat alb-negru, cu Florin Piersic si Rodica Mandache. Piersic a fost intr-adevar un barbat foarte chipes si este un actor talentat, iar Rodica Mandache este in acest rol o dulceata de fata, rol care de altfel a si facut-o cunoscuta si apreciata de publicul larg. Toata povestea se petrece chiar in noaptea de revelion, intr-o atmosfera idilica, de buna stare si de savoir-vivre.

A doua sceneta pe care v-o recomand, Noi seara nu mancam, este o sceneta umoristica, de prin anii 70, care te va face sa razi cu gura pana la urechi, bineinteles daca iti place de Tamara Buciuceanu. Actiunea se petrece tot in cadrul sabatorilor de iarna, nu e clar exact cand, dar sunt sigura ca veti regasi o similaritate intre personajul principal si unele persoane cunoscute voua.

La Multi Ani 2015!

Ce am invatat despre viata pana la 30 de ani

Cam in jumatate de an o sa ating nemaipomenita si rotunda varsta de 30 de ani. Asadar m-am gandit sa va impartasesc niste concluzii la care am ajuns in urma experientei mele de viata de pana acum si despre care cred ca m-ar fi ajutat si in trecut, daca as fi crezut in ele si daca le-as fi luat in considerare.

Nu sunt artista si nu am talente artistice

Sunt fascinata de lumea artistilor, de toata boemia care ii inconjoara, discutiile filosofice, curajul non-conformismului si de cand ma stiu mi-am dorit sa fiu o particica din toate acestea. Ei bine, din pacate nu sunt si nici nu cred ca o sa fiu vreodata. Nu am nici un talent care sa imi scoata imaginatia in evidenta sau sa lase lumea cu gura cascata (sau macar vreun grup mai mic)… In schimb mi se intampla de multe ori sa imi dau seama ca apreciez regulile, ca imi plac lucrurile organizate, ca imi place sa stiu la ce sa ma astept de la oameni. Niciodata n-am fost aia mai interesanta dintr-un grup de artisti, sau ma rog, stiti la ce ma refer, genul acela de oameni boemi, in schimb mi s-a intamplat de multe ori sa fiu apreciata in grupuri de oameni mai conformisti, mai “asezati”. Si mi-a placut. E important asadar sa te accepti asa cum esti si nu sa-ti doresti sa fii altfel, si poate asa ajungi sa-ti si iubesti propria persoana.

E important sa-ti cauti fericirea chiar daca sunt multi in jurul tau care nu o au

Cred ca e gresit sa te lasi descurajat de cei care spun ca fericirea nu exista si iti rad in fata cand le spui ca tu o cauti. Sunt atat de multi care se complac in context defavorabile, in relatii nefericite, in joburi stresante si prost platite si apoi incearca sa te descurajeze cand vrei sa schimbi ceva in jurul tau. Sunt constienta ca momentele cu adevarat fericite sunt putine si dureaza de obicei putin, insa asta nu inseama ca nu trebuie sa le cautam. E pacat insa sa-i ranim pe unii oameni dragi noua pentru acest scop, si din pacate am facut si eu asta, insa niciodata nu ii vei putea multumi pe toti si atunci nu ai alta alegere decat sa faci compromisuri sau chiar sacrificii.

Nu sunt o victima a relatiilor mele, voi fi o victima doar daca imi doresc asta

Cand eram mai frageda imi asumam cu destul de multa usurinta rolul de printesa ranita din diverse motive – “vai, nu m-a sunat timp de doua zile, vai, sta tot timpul la televizor, vai, iar mi-a cumparat un cadou aiurea, desi ii spusesem ca imi doresc …”. Stiu fetele despre ce vorbesc… boticul pe care il facem cand lucrurile nu se intampla asa cum ne-ar placea noua si chiar mai rau, diverse frustrari care nasc monstrii in mintile noastre si care pana la urma strica relatii. Asadar am intocmit o lista de lucruri pe care i le-as comunica Cristinutei aia de 20 de ani si pe care ar fi obligatoriu sa le respecte:

- Vrei ceva, spune; nu-ti convine ceva, spune, explica, rezolva;
- Supararile inexplicabile nu rezolva lucruri
- Detii controlul total asupra propriei bune-dispozitii atat timp cat iti doresti asta
- Negativismul naste negativism si invers
- Incurajarile si laudele fac minuni; criticile pot distruge iremediabil
- Vorbesti calm si fara sensuri ascunse = totul se remediaza


O relatie stabila cu o persoana pe care o iubesti te face sa nu mai dai doi bani pe distractii si iubiri pasagere

Efectiv nu-i cred pe cei care zic, “mi-e nu-mi trebuie asa ceva, inca nu e timpul”, referindu-se la relatii pe termen lung sau la angajamente fata de partener sau partenera. Pana la 30 de ani am avut ocazia sa cunosc multi oameni, sa am mai multi prieteni, am fost chiar si casatorita insa nimic nu se compara cu beneficiile si linistea sufleteasca pe care le ai atunci cand iubesti si te simti iubit. Si ma simt datoare sa subliniez ca nu ar trebui sa facem greseala si sa consideram iubirea egala cu mariajul. Pot fi si impreuna, dar si separat. Si cred ca stiu despre ce vorbesc si cand ma refer la mariaj si cand ma refer la relatii pasagere. Am vazut atatea cazuri in jur, de baieti mai ales, care zic ca ei vor sa se distreze, ca nu vor o relatie ca nu stiu ce… Hai sa fim seriosi… Sper ca macar odata fiecare om de pe planeta asta sa fii fost tinut in brate in pat, seara inainte de culcare, de catre persoana pe care o iubeste. Am ajuns la convingerea ca cei care zic cuvintele mentionate la inceputul paragrafului de obicei mint sau efectiv nu sunt in stare sa ofere destula dragoste. Cred ca e ok sa recunosti “da, imi doresc mult o relatie frumoasa si vreau sa fac totul ca asta sa se intample”. Oamenii au devenit prea casual.

Nu da doi bani pe gura lumii

Pana acum am luat multe decizii care au contrariat si despre care s-a discutat mai mult decat mi-ar fi placut. Este vorba de decizii care ma afectau pe mine in proportie de 99% dar despre care mai toti au avut ceva de spus. Daca ar fi fost sa aplec urechea la ce se vorbea nu eram nici pe departe atat de multumita de mine ca acum. Singura problema a fost, si inca o mai am, ca totusi uneori lucrurile care se vorbesc ma fac sa plang, desi aproape nimeni nu-si da seama ca as fi afectata.

Familie, familie, familie

Din nou, a nu se confunda cu actul casatoriei. Daca esti intr-o relatie frumoasa fa astfel incat sa va simtiti ca o familie, fa-i cunostinta cu parintii tai, aproapiati-va cu totii, lucrati impreuna astfel incat sa maximizati toate beneficiile si lucrurile frumoase. Pe langa asta, mi-am dat seama ca familia si ma refer in special la parinti, frati si bunici vor fi singurii, dar chiar singurii care indiferent cate "rele" am face ne vor lua in brate si ne vor ierta. Si ce bine e de sarbatori cand ne intalnim si suntem multi si vorbim politica :)...

Voi, cei mai tineri sau cei mai in varsta, ce v-ati comunica daca v-ati putea intoarce in timp?